Cine a fost Eugen Alimănescu?
Eugen Alimănescu este una dintre figurile controversate ale Poliției române. Biografia lui jonglează între două imagini, aflate fiecare la câte o extremă. Prima este cea a justiţiarului crud, dar drept, iar cea de a doua este cea a unui poliţist corupt şi criminal sadic, fără remuşcări. În acest articol, nu vom prezenta biografia sa și despre care am scris aici, ci un aspect din cariera lui profesională: rolul său în execuția deținuților politici din anii 1949-1950. Deţinuţii au făcut parte din mişcările de rezistenţă conduse de colonelul Uţă, maiorul Nicolae Dabija şi cele din Dobrogea. Despre aceştia se presupunea că au fost ucişi din ordinul generalului Alexandru Nicolschi, nemulţumit de pedeapsa primită (M. Oprea, 1992). Povestea execuțiilor va fi spusă chiar de către Alimănescu. În declarația sa, acesta descrie de la cine a primit ordinele, cine au fost ceilalți executanți, cum a decurs operațiunea etc. Declarația a fost identificată în dosarul de anchetă al fostului ministru comunist de interne, Teohari Georgescu, și a fost publicată inițial pe pagina de Facebook a Centrului de Consultanță Istorică, conține informații despre execuțiile sumare ale unor deținuți politici din prima perioadă a regimului comunist român.
Declarația nu a fost redată integral, ci am transcris anumite fragmente pe care le-am apreciat ca fiind relevante. În ceea ce privește textul reprodus, am păstrat varianta originală, neintervenind asupra greșelilor din document. Atunci când am apreciat ca fiind necesare anumite explicații pentru înțelegerea persoanei la care se face referire, am indicat funcția deținută de aceasta.
EUGEN ALIMĂNESCU, (Declarație din data de 2 iulie 1954) – partea I
“Alimănescule, partidul î-ți încredințează o misiune foarte importantă. Dacă partidul nu a ales pe altul înseamnă că pune bază pe devotamentul și curajul tău. Uite despre ce este vorba: avem o serie de bandiți foarte periculoși care de justiție nu au putut fi condamnați la moarte, iar ei și acum fiind arestați tot nu se potolesc și la închisoare duc acțiuni periculoase împotriva partidului. De aceia sa luat hotărârea ca o parte din aceștia care meritau să fie condamnați la moarte și justiția nu a făcut-o să-i iesecutăm noi. Să nu o socoteșți ca pe o povară această acțiune ci ca pe o sarcină dată de partid și de conducerea ministerului de interne pe care trebuie să o îndeplineșți.I-ți alegi din oamenii pe care-i cunoști din miliție, un număr care crezi că-ți va fi de folos și cu ei faci acțiunea. Toți trebuie să fie membrii de partid. Nu-ți indic eu pe cine să ei ci î-i alegi tu și tu răspunzi de ei. Lor l-e spui tot cea ce țiam spus eu ție. Primii care trebuie executați sunt niște membrii din banda lui Uță și se găsesc la Timișoara. Pleci chiar astăzi cu o mașină să faci recunoaștere în jurul timișoarei să vezi unde este locul cel mai bun pentru a face execuția și după asta vii din nou la mine. T-e duci la Cristescu care știe unde pleci spre a-ți face formele de plecare”
EUGEN ALIMĂNESCU (Declarație din data de 2 iulie 1954) – partea II
La începutul
lunei August 1949, Tv Cristescu mi-a spus să-i prezint un tabel cu cei mai periculoși criminali romi, anchetati si judecați la Iași pentru zeci de crime cu jaf făcute în uniformă sovietică în Moldova spre a o da Tv Jianu care să aprobe să-i împușcăm, căci justiția le-a dat pentru fapte atât de grave pedepse prea mici. Am făcut un tabel cu toți criminalii foarte periculoși, au verificat-o și ei din nou, apoi am primit ordin să plec la Iași să-i ridic de acolo, să-i aduc în mai multe orașe și să-i execut în pădurile apropiate. Acești criminali erau în număr de 24, am executat la Piatra Neamț 6 împreună cu căpitanul Benedict Teodorescu, comandantul miliției Neamț, lt maj Ghiță Alex, lt maj Săgeata Mircea și lt Vișan Radu, toți din DGM. La Roman am executat 10 împreună cu maiorul Solomon Costică și încă câțiva oameni dați de acesta. La Vaslui am executat 8 împreună cu comandantul miliției de acolo. Toți cei de mai sus ereau criminali vechi cu zeci de crime la activul lor.
Prin luna Septembrie am fost trimis de Tv Cristescu Pavel de am comandat plutonul de execuție care a împușcat pe unii din membrii bandei Puiu din Constanța condamnați la moarte. În luna Martie 1950 în timp ce mă găseam în acțiune pentru prinderea bandei Fundulea la Tulcea, am primit ordin telefonic dela Tv. Cristescu să plec cu primul tren la București să mă prezint la Tovarășul ministru imediat ce sosesc. Când am ajuns acesta mi-a spus că de data aceasta partidul văzând că mi-am îndeplinit misiunea m-a ales din nou să mai execut niște bandiți, însă acum sunt cam mulți sunt în număr de 60. Să merg să recunosc locurile unde am putea să-i executăm, iar după aceia să merg la el să-mi spună unde mergem.
După ce am făcut recunoașterea am mers din nou la el și mi-a spus:
Uite, ai 16 la Timișoara, 16 la Cluj, 16 la Pitești și 10 la Jilava – Deci să mergi spre a lua legătura cu comandanții securitatilor regionale care știu despre ce este vorba.
În primul rând am plecat la Timișoara unde am luat legătura cu Tv Moiș și Tv col Ambruș. Aceștia știau că m-ă duc pentru a executa niște bandiți dar nu știau care sunt aceia. În fața mea au chemat Direcția Generală a Securității de unde am primit și numele bandiților ce urma să-i împușc. După asta noi am plecat la Lugoj unde am așteptat să vină mașina Securității cu bandiții.
Execuția am făcut-o de două ori, câte 8 de fiecare dată în apropierea Lugojului. La execuție au luat parte maior Kling dela Securitatea Timișoara, un căpitan de la Direcția Securității Timișoara, șoferii dela Timișoara și lt major Ghiță, lt maj Săgeata Mircea, lt Vișan Radu. [Pentru] Primii opt execuția a decurs foarte bine însă la a doua a mers greu căci pe cei 8 i-au adus cu cătușele nituite și nu am putut să l-e scoatem căci nu aveam scule. Muncind la ele am ajuns la ora 5-6 dimineața și cum începuse să se lumineze de ziuă și circulația pe șosea se indesea am luat hotărârea de a-i bagă în groapă așea, cu cătușe cu tot, garantându-ne Kling că va lua el măsuri ca cineva să supravegheze să nu dea cineva peste ei. Lucrul acesta a uitat să-l facă și niște țărani dăduseră peste groapă însă s-au luat măsuri ca nimeni să nu știe despre ce este vorba, iar cadavrele au fost mutate de acolo, după ce eu împreună cu oamenii mei am făcut să dispară și cătușele de la picioarele lor”
EUGEN ALIMĂNESCU (Declarație din data de 2 iulie 1954) – partea III
circa 6 km de Teaca.“Dle Căpitan, dece nu vreți dvstră comuniștii să vă uniți cu noi legionarii și să facem o mândră țară Românească”
